Fundația Missio Link Internațional: Există viață după abuz

Din 2001 Fundația Missio Link Internațional luptă continuu împotriva abuzului copilului și a traficului de peesoane, pe două direcții: asistență și reabilitare post traumă a victimelor minore ale abuzului și traficului, și programe de prevenție în rândul comunităților vulnerabile.

Proiectul de anul acesta extinde proiectele din anii precedenți. Trebuie să facem asta, pentru că în 2021, ne-au fost încredințate 9 minore: 7 fete și 2 mame minore toate salvate din abuz sau trafic; 6 fete vor veni în următoarele luni. Până în 2023, 9 fete peste 18 ani vor tranzita spre o viață independentă, printre care o mamă cu fetița ei. Vrem ca atât fetele abia salvate cât și cele care tranzitează spre viață independentă să beneficieze de asistență specializată, după nevoile fiecăreia, astfel încât riscul de revictimizare să dispară. Intervenției post-traumă în sistem rezidențial, deja oferite pentru 24 de minore, dorim să adăgăm consiliere și orientare vocațională și să extindem asistența pentru minim 10 tinere peste 18 ani, prin ateliere de leadership, mentorare, și cazare în apartament protejat, pentru minim 6 tinere. Împreună cu comunitatea, continuăm să scriem povești de speranță, pe care să le spunem altor tinere vulnerabile, printr-o publicație online. Îpreună continuăm restaurarea tabloului distrus de abuz, până la desăvârșire.

Durata proiectului

1 August 2022 – 31 Mai 2023

Cine suntem și ce facem

Fundația Missio Link Internațional a fost înființată în anul 2001 având o vastă experiență în derularea de servicii sociale în protecția copilului victimă a abuzului inclusiv traficului de minori, dar și derularea de proiecte și programe de educație non-formală menite să prevină abuzul și traficul de persoane în rândul comunităților vulnerabile.

• Centrul Rezidențial Casa Debora: serviciu social licențiat în protecția copilului, deschis în 2002, cu două unități de tip familial, asigura protecția a 24 de fete minore/serie, între 7-18 ani, victime ale abuzului. 147 de fete au fost asistate până în prezent
• Aspirații : – din 2009, program consiliere și asistență în vederea incluziunii tinerelor victime ale abuzului, 79 de tinere intre 18-26 de ani integrate
• Merg la Școală : – din 2008, program de prevenire a abandonului școlar și exploatarea copilului în comunitățile defavorizate din mediul rural, peste 190 de copii menținuți anual în scoală
• Armonia – din 2008 program de consiliere și educație non-formală a tinerilor delincvenți, în vederea reintegrării și reducerii recidivei, cca 120 de tineri din CE Buziaș incluși anual în proiect.
• Centrul Maternal Casa Mitspa : – 2017, serviciu social licențiat asistența și consilierea mamelor tinere în situație de risc de abuz, abandon al copilului, cu o capacitate de găzduire pentru 6 mame și copiii lor, 27 de mame asistate.

DESCRIEREA DETALIATĂ A PROIECTULUI

Descrierea problemei abordate

Cei doi ani de pandemie, starea de urgență, restricțiile impuse, ne-au afectat pe fiecare, personal, profesional, social. Ce consecințe a avut lockdown-ul global asupra fenomenului abuzului copilului și a traficului de persoane? Cum au reacționat instutuțiile statului și organizații ale societății civile care au competențe în domeniu? Statiscilie oficiale arată că a crescut vulnerabilitatea grupurilor deja cunoscute ca fiind cu risc ridicat.

ANPDCA raportează 11903 cazuri de abuz al copilului pe primele nouă luni din 2021, comparativ cu 10656, în aceeași perioada din 2020, majoritatea fiind fete. Raportul ANITP  pe 2020 arată că , deși numărul de victime identificate a scăzut ușor în 2020, statistica privind victimele traficului de persoane dar și cazuistica judiciară prezintă o creștere a cazurilor de  pornografie infantilă, numărul victimelor recrutate prin internet aproape dublandu-se. Raportul UNCRI relevă o creștere cu 200% a cazurilor de pornografie la nivel mondial. Victimele de gen feminin au fost de 3,5 ori mai mare decât cele de gen masculin. Vârsta medie a victimelor este 21 de ani. Îngrijorător este faptul că un număr semnificativ de victime minori sunt adolescente de 17 ani. Faptul că 68,5% dintre victime au cel mult studii gimnaziale, arată raportul direct între vârstă, educație și gradul de vulnerabilitate (ANITP)

În iulie 2020,  ANPDCA publică primul studiu privind tinerii din sistemul de protecție. Studiul arată că proporția tinerilor care nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nici nu participă la activități de formare profesională este aproape dublă în cazul celor din sistemul de protecție; din aceștia, 46,4% sunt fete; 24,3% dintre tineri termină doar 8 clase

fetele sunt de 5,5 ori mai vulnerabile; 65,9% nu au un loc de muncă la încetarea măsurii de protecție și, cel mai adesea, tinerii ocupă poziții cu un grad foarte scăzut de calificare (51% sunt poziții de muncitor cu/fără calificare); 31% nu sunt pregătiți să-și găsească o locuință, 22% să-și caute un loc de muncă; 50% dintre tinerele din sistemul de protecție, care au copii au născut înainte de 20 de anidin care 11% nu locuiesc împreună cu copiii lor și aproximativ 5% dintre copii au intrat la rândul lor în sistemul de protecție. Studiul a identificat problemele principale cu care se confruntă tinerii la ieșirea din îngrijire: nu au deprinderi de viață independentă formate (nu știu să gestioneze un buget, nu știu să gătească), nu au o educație potrivită, nu au o locuință decentă și sunt expuși riscurilor (prostituție, trafic de droguri etc). Vârsta medie la care tinerii părăsesc serviciile de protecție este de 19,8 ani versus 28,1 ani pentru copiii din familii. Sunt pe cont propriu de timpuriu, iar pentru asta e nevoie de o pregătire susținută, care să înceapă încă de la intrarea în sistem, etapizat.

În 2020, județul Timiș a fost în primele trei județe ca număr de copii cazuri de abuz asupra copilului raportate și pe locul cinci în ce privește numărul de victime ale traficului de persoane.

Care este situația serviciilor sociale ale fundației? În perioada februarie – octombrie 2021, ne-au fost referite prin sentință judecătoarescă 9 fete minore cu vârste între 9 și 17 ani, victime ale abuzului; 2 victime minore ale traficului de persoane, cu vârste de 15 respectiv 17 ani, ambele relocate din alte județe, și două mame minore, de 15 și 16 ani, ambele cu copii sub un an. Este pentru prima oară în cei 20 de ani când ne sunt referite un așa număr are de victime în interval de doar câteva luni. Lor li s-a alăturat în ianuarie 2022 încă o fată de 15 ani, alte 5 fete minore (7-15 ani) fiind în așteptarea pronunțării în instanță a măsurii de protecție specială la Casa Debora.  În perioada iunie 2021 până în prezent 6 fete rezidente ale unuia din cele trei servicii  licențiate ale fundație, au îplinit 18 ani, au absolvit o formă de învățământ de zi. Datorită abandonului școlar, doar două au putut absolvi liceul, una a bsolvit scoala vocațională, trei au absolvit gimnaziul. Din cele 6 fete, două au un loc de muncă, patru urmănd un curs profesional. Toate 6 sunt în continuare asistate de fundație, nefiind încă în  situația de a putea fi independente. Din totalul de fete pe care le avem la această dată în cele trei centre rezidențiale, pentru 9 tinere va înceta măsura de protecție specială până în septebrie 2023. Una dintre tinere este cu dizabilități iar una este mamă singură cu un copil. Doar una va absolvi liceul, 3 școala vocațională și  5 vor avea cel mult 8 clase.

Privind atât la contextul național cât și local, analizând profilul victimologic al fetelor referite nouă în ultimii doi ani, constatăm că fără o abordare sistemică, fără o intevenție post-traumă personalizată,  funcție de nevoile și resursele  emoționale, educaționale, a abilităților și deprinderilor sociale și de viață și fără o strategie de asistență pe termen mediu-lung, crește riscul de revictimizare odată ajunse la majortat și ieșite din sistemul de protecție, tocmai  datorită dezechilibrului major  între nevoile și resursele (assets) fetelor noastre. Ar fi ca și cum le-am salva de la înec iar după resuscitare le-am împinge înapoi în apă așteptându-ne să poată înota la mal. La venirea la noi, resursele lor sunt minime coparativ cu nevoile, ceea ce reduce dramatic șansele lor la o viață independentă și în siguranță. Schimbarea balanței se poate face numai printr-o intervenție timpurie, consecventă, care să îmbine consilierea și psihoterapia post-traumă cu consiliere vocațională, mentorare, așa încât fetele să  dezvolte abilități și competențe socio-profesionale.

Să nu uităm că nici o formă de abuz nu vine singură, și că abuzul, la orice vârstă s-ar întâmpla, distruge stima de sine. La momentul când o fată ajunge la noi și începe procesul de reabilitare, ea crede despre ea că ”nu sunt bună de nimic”. De aici se reconstruiește, pas cu pas, stima de sine, și abia după începe procesul de reabilitare. Uneori avem zece ani pentru asta, alteori sub un an. De aceea este imperios necesar ca procesul de asistare să poată continua până când riscul de revictimizare este minim. Orice eșec personal, cât de mic, când plasa de siguranță dispare, le va declanșa traume mult mai profunde și mai greu, dacă nu imposibil de vindecat.

Scopul proiectului

Proiectul își propune ca printr-o abordare holistică, sistemică, centrată pe nevoile și resursele individuale ale victimelor minore ale abuzului si traficului de ființe umane, să crescă șansa acestora la o viață de adult independentă, în siguranță, funcțional, cresând calitatea vieții acestora și reducând riscul de revictimizare.

Obiectivele proiectului

Obiectiv 1:

Creșterea accesului la servicii specializate de asistență și terapie post-traumă, consiliere vocațională, pentru minim 30 de fete minore și tinere, victimele minore ale abuzului/traficului de persoane, ceea ce la va ajuta să dezvolte abilități și competențe necesare unei vieți independente.

Obiectiv 2:

Creșterea accesului pe piața muncii pentru minim 6 tinere de peste 17 ani, care au maxim școală profesională, aflate într-un serviciu rezidențial de protecție specială, prin cursuri de calificare conform aptitudinilor fiecăreia, ateliere de dezvotare personală și programe de mentorare vocațională.

Obiectiv 3:

Creșterea gradului de consultare a societății civile în îmbunătățirea legislației și strategiilor privind asistența victimelor abuzului și traficului de persoane, protecția copilului, și diseminarea bunelor practici cunoscute local sau național prin încheierea de parteneriate cu instituții ale statului, comunități de afaceri și organizații ale societății civile, atât la nivel local cât și la nivel național și campanii online.

Echipa de proiect

Lorena Rusovan: – manager de proiect, Director Executiv al fundației, cu o experiență de 30 de ani în ONG, formare și coordonare de echipe. Este fondatoarea Casei Debora, cunoaște din 1997 fenomenul abuzului copilului și a traficului de persoane. Este membru fondator și membru al comitetului director al platformei ProTECT – împotriva traficului de persoane, fiind activ implicată în acțiunile de advocacy ale acesteia. Va asigura managementul de proiect, stabilirea de parteneriate, raportarea.

Simona Ilioni-Loga: – psihoterapeut cu o vastă experiență în terapia post-traumă, va coordona activitățile de consiliere și terapie, și cele de mentorare.

Andreea Iosub: – asistent social junior, va coordona atelierele de dezvoltare personală, cele de dezvoltare de copetențe și abilități pentru o viață independentă cît și activitățile din tabăra de leadership.

Ella Erbatu: – specialist PR, va coordona redactarea și disemninarea publicației online, cât și promovarea proiectului atât pe perioada de derulare Timotion cât și în cea de implementare.

Sebastian Pătlăgescu: – economist, contabil-șef în cadrul fundției, va coordona achizițiile de servicii și materiale impuse de proiect, și răspunde de raportarea financiară.

Bugetul