Asociația Culturală Diogene: Agora din curtea școlii. CiviCultura #cudesprepentrutoti

Ne propunem să schimbăm imaginea orașului cu tot ce înseamnă el în ochii copiilor și să schimbăm imaginea copiilor despre ei în relație cu toate aspectele vieții orașului prin reinvestirea curților școlilor unde învață ca AGORA. Printr-o serie de ateliere și o mini stagiune culturală și civică care include și o piesă de teatru scrisă și produsă prin proiect, pentru 200 de copii și 2 școli din cartiere bătrâne și marcate de vulnerabilități ale orașului, curtea școlii devine spațiul de legătură între acasă și clasă. Curtea școlii se transformă într-o lume în care învață și exersează rolurile pe care le au sau le vor avea – în familie, în comunitate, în profesie, în societate..

Durata proiectului

15 iulie – 15 noiembrie 2022/4 luni

Cine suntem și ce facem

Suntem Asociația Culturală Diogene, organizație crescută în jurul Teatrului Thespis, cunoscută prin CiviCultura, mișcare & program de activare civică si reconstrucție comunitară prin teatru ca instrument cultural participativ. Sprijinim producția de teatru, evenimente, intervenții și ateliere artistice/interdisciplinare, ca să stimulăm dialogul, dezbaterea, implicarea socială, arta alternativă.

DESCRIEREA DETALIATĂ A PROIECTULUI

Descrierea problemei abordate

Cetățenii de toate vârstele care nu locuiesc în Cetate sau central nu au nici obișnuințe, nici mijloace și nici oportunități să participe la viața socială, culturală și civică a orașului și acest lucru cauzează două fenomene cu impact profund, atât la nivel individual, cât și la nivel macro, pentru dezvoltarea orașului, pentru menținerea țesăturii sociale a comunităților: unul este excluziunea socială, celălalt, apatia civică. În analize recente ale INS se arată că excluziunea socială nu pornește doar de la sărăcie – aşa cum se consideră de obicei – ci şi de la neintegrare socială cauzată de neparticiparea la relaţiile sociale în care se implică majoritatea, de la lipsa de oportunități de socializare și de la discriminare sau intoleranță. Se mai arată că excluziunea socială se transmite adeseori de la o generaţie la următoarea. Toate datele (la nivel național sau local) arată că participarea cetățenilor la viața civică și politică (vot, consultări, voluntariat, asociere în comunități) este din ce în ce mai redusă.

Credem, și am verificat la firul ierbii în ultimii ani, că unul dintre cele mai eficiente căi de reapropriere a cetățeanului de oraș e prin cultură. Cultura cu/despre/pentru fiecare făcută cu sens te reîndrăgostește de oraș, te face să-l vezi (experiența Orașul Paralel a confirmat-o din nou). Și dacă ții la oraș și-l vezi, vezi ce-i lipsește și îți pasă. Și numai dacă îți pasă poți trece la pasul următor – implicare, acțiune. Tot așa, ne raliem celor care știu că e timpul pentru cultură să iasă din instituțiile culturale și să meargă spre cetățeni (mișcarea CiviCultura s-a născut atunci când am scos teatrul din sala de spectacol de la Casa de Cultură a Studenților). E timpul ca atunci când facem cultură să nu uităm Iosefinul, Traianul, Elisabetinul, Fratelia sau Kuncz, nici celelalte cartiere. Credem că e de asemenea timpul să rupem ciclul transmiterii de la o generație la alta a excluziunii, a marginalizării, a timidității civice și culturale.

De aceea, și cu acest proiect, mergem în cartierele ex-centrice, de aceea construim și în acest proiect intervenția prin teatru și cultură – le-am verificat eficiența ca instrumente de activare civică și nu uităm că din vremuri ancestrale teatrul, cultura, sunt instrumente de cunoaștere (alături de știință, filosofie sau tehnologie) a sinelui, a celuilalt, a lumii. De aceea, cu ocazia acestui proiect, extindem modelul CiviCultura spre copii și adolescenți și spre curțile școlilor – e șansa să rupem ciclul excluziunii și să fim actori principali în schimbarea paradigmelor.

Atât structura intervenției noastre – ateliere, mini-stragiune culturală și civică, producția unei piese ancorate în comunitatea în care lucrăm, momentul de reflectivitate dat de City Talk, cât și abordarea metodologică (dezvoltare personală, învățare non-formală și informală, coproducere și participare) și conținuturile (identificare de probleme și dezvoltare de concept, gândire critică, alfabetism, teatru și improvizație, STEM) s-au născut pe baza dialogurilor pe care le-am avut cu copiii și cu profesorii lor.

Ce ne-au spus e că:

# participare la educație e redusă și rată de abandon școlar crescută

# regiunea Vest este și pentru urban și pentru rural între cele trei regiuni cu rata cea mai crescută de absenteism școlar din țară

# în județul Timiș în ultimii cinci ani școlari mai mult de 1000 (spre 1500) de elevi au părăsit sistemul de învățământ în primele 10 clase

# la nivelul școlilor nu funcționează programe coerente de învățare alternative la cele formale

# învățământul și învățarea de tip formal nu țintesc și nu realizează dezvoltarea holistică a elevilor (trăsături de caracter, competențe transversale, coparticipare la construcția cunoașterii, etc) și nu oferă un cadru incluziv (încurajarea diversității, capitalizarea bagajului de cunoștințe și competențe dobândite în afara școlii, etc)

# școlile nu reușesc să atragă comunitatea de proximitate în rezolvarea probelemelor legate de participarea la educație și incluziune, nici să se poziționeze ca resurse și să mențină relații mutual benefice cu aceste comunități

Scopul proiectului

Ne propunem să schimbăm imaginea orașului cu tot ce înseamnă el în ochii copiilor și adolescenților și să schimbăm imaginea copiilor și adolescenților despre ei în relație cu toate aspectele vieții orașului. Parte din această schimbare de paradigmă ne propunem să creștem atașamentul copiilor și adolescenților de orașul și de școala lor, să îi antrenăm să-și găsească vocea și spiritul civic și să le dăm încrederea de a pune cultura în viețile lor de zi cu zi prin reinvestirea curților școlilor unde învață ca AGORA – locul prietenos și sigur unde se adună atunci când vor să discute, să (se) întrebe despre viață, stradă și lume sau să se uite fără timiditate spre filosofie, politică, religie sau artă ca modalități de cunoaștere. Vrem să facem copiii și adolescenții să vadă curtea școlii ca spațiu inclusiv de dezvoltare & învățare. Curtea școlii ca loc de joc, experiment & socializare. Curtea școlii ca spațiul de legătură între acasă și clasă. Curtea școlii ca o lume în care pot exersa toate rolurile pe care le visează sau le vor avea – în familie, în comunitate, în profesie, în societate.

Obiectivele proiectului

OBIECTIV 1:  Deschiderea către comunitate și activarea a două curți de școală din două cartiere istorice ex-centrice ale orașului timp de 8 săptămâni, printr-o serie de ateliere în care facem învățare non formală și dezvoltare personală cu/pentru/despre copii ca parte a comunității lor și printr-o mini-stagiune de spectacole și evenimente culturale și civice produse de noi sau invitate

OBIECTIV 2: Reconectarea cu școala și orașul lor a 200 de copii care trăiesc și învață în școli și comunități marcate de vulnerabilități și excluziune socială, prin mediere educațională, civică și culturală care să le redea respectul de sine și încrederea să învețe, să funcționeze ca cetățeni și să aibă cultura pe agenda lor de zi cu zi

OBIECTIV 3: Dezvoltarea unui pachet de ateliere, evenimente și producții cu dimensiuni creative și culturale care facilitează integrat: creșterea personală, învățarea non-formală & informală de calitate și exersarea relațiilor și interacțiunilor sociale și civice în rândul copiilor și tinerilor

OBIECTIV 4: Dezvoltarea și diversificarea publicului pentru cultură în Timișoara (2023 și mai ales post) prin personalizarea modelului de intervenție civică prin instrumente culturale (teatru & alte arii creative și artistice) în spații neconvenționale marca CiviCultura pentru școli și comunitățile lor proxime.

Echipa de proiect

Bugetul